Cum și-a păcălit Trump susținătorii să doneze mai mulți bani decât și-ar fi dorit: ce ar trebui să înveți din asta

Donald Trump a pierdut alegerile prezidențiale, dar echipa sa de campanie a reușit să strângă milioane de dolari de la susținători. Numai că practicile n-au fost dintre cele mai transparente.

Ies la iveală detalii inedite despre modul în care Donald Trump, cel de-al 45-lea președinte al Americii, care a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden, și-a condus campania pentru prezidențiale. După ce a câștigat alegerile din 2016, Trump nu s-a oprit din a cere bani susținătorilor săi.

Echipa sa de campanie a continuat să accepte donații și chiar să organizeze evenimente de amploare pentru așa ceva. Numai că banii n-au fost obținuți într-un mod chiar transparent. Pe românește fie spus, Trump și-a păcălit fanii să doneze, de fapt, mai mulți bani decât și-ar fi dorit aceștia.

S-a folosit de tot felul de mecanisme de plată recurentă și a reușit să-i inducă în eroare pe cei naivi. Mecanismul nu e unul inventat de echipa fostului lider și e bine să știi de el ca să nu cazi și tu în capcană atunci când faci donații sau diverse plăți sub formă de abonament la diverse servicii.

Cum și-a păcălit Trump susținătorii să doneze mai mulți bani

Trump s-a folosit de tot felul de mecanisme la limita legii. La prima vedere, pare o scamatorie foarte bine pusă la punct. Până în iunie 2020, echipa de campanie a lui Trump s-a folosit de diverse șabloane și i-a atras pe susținători să se aboneze la diverse module din campanie. Multe dintre ele presupuneau donații.

Până aici, nimic greșit, doar că susținătorii au fost atrași în capcană și au donat, de fapt, mai mulți bani decât și-ar fi dorit inițial, scrie New York Times.

După cum vezi în imaginea de mai sus, cei care bifau respectivele categorii se angajau și să vină cu plăți recurente. Au fost susținători care n-au citit cu atenție acest lucru și s-au trezit că fac în continuare plăți pentru campanie fără voia lor inițială. Cu alte cuvinte, erau de acord să doneze o anumită sumă, dar apoi din cardul respectiv le mai plecau bani lunar sau la o anumită dată.

Un susțintor din Kansas a povestit pentru NYT cum a donat 500 de dolari și s-a trezit apoi că din cont îi plecaseră, de fapt, 3.000 de dolari. Se întâmpla într-o singură lună, în octombrie mai exact. Un altul a autorizat o donație de 990 de dolari și s-a trezit apoi fără 8.000 de dolari.

Un purtător de cuvânt a recunoscut că aproape 20 de milioane de dolari fac obiectul unor dispute, deschise chiar de cei care au constatat că au fost păcăliți și atrași într-o capcană. Și e vorba doar de cei care au sesizat acest lucru și au decis să-și ceară banii înapoi. Numărul naivilor și, implicit, valoarea sumei pot fi mai mari de atât.

Ce sunt aceste dark patterns și cum să te ferești de ele

Cum spuneam, șabloanele de mesaje care presupun plăți recurente nu-s inventate de Trump și nici de oamenii care s-au ocupat de strângerea de fonduri pentru campania sa prezidențială. Multe servicii pentru care plătești pe net vin cu astfel de mecanisme.

E bine, așadar, să fii foarte atent unde plătești și cât plătești. Ai grijă, spre exemplu, dacă achiziționezi un abonament la un serviciu ca Netflix sau PlayStation, să te asigură că plata nu e recurentă. Sau, dacă e recurentă, să știi toate detaliile și să te asiguri că poți oricând să renunți, fără costuri suplimentare.

Americanii le spun dark patterns, iar legiuitorii din California chiar au venit cu o lege care să le interzică. E nevoie de o reglementare mai dură. Până când autoritățile vor face asta, însă, e bine să fii tu cu ochii-n patru.